Soția unui magnat ucrainean suspectat de corupție și delapidare, pe care Statele Unite încearcă de 10 ani să-l extrădeze din Austria, țară pe care i se interzice să o părăsească, fost jucător major pe nișa importurilor de gaze naturale din Rusia ale Ucrainei și apropiat al fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici, a preluat o firmă din România ce dezvoltă un proiect de construire a unui parc fotovoltaic, relevă date analizate de Profit.ro.
Prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât săptămâna trecută sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor), în urma umplerii depozitelor existând un surplus de gaze pe piața internă. Și volumele tranzacționate au crescut, existând zile în care aproximativ o treime din producția internă vânzându-se pe aceste piețe.
Umplerea depozitelor de înmagazinare gaze autohtone încă din prima parte a lunii octombrie și gradul ridicat de înmagazinare din Ungaria au înjumătățit importurile de gaze efectuate de România via Bulgaria începând cu această lună.
O companie condusă de un fost director al RosUkrEnergo, unicul importator de gaze rusești în Ucraina până în 2009, și în care activează fostul manager de logistică de aprovizionare și trader senior la Gazprom Schweiz a avut în acest an o evoluție spectaculoasă pe piața autohtonă a importurilor de gaze, ajungând în 3 luni al doilea mare importator din România, după OMV Petrom.
Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, o parte din cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.
Ministrul Energiei și Climei de la Haga, Rob Jetten, a informat oficial Parlamentul Olandei joi, în aceeași zi în care acesta a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului olandez să nu voteze în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, că a decis să acorde derogare de la obligația de respectare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, pe toată perioada iernii, adică până pe 31 martie 2023, municipalităților care au sau vor să încheie contracte de furnizare de gaze naturale cu subsidiara olandeză a gigantului rus de stat Gazprom.
Proceduri de rutină aplicate de ani de zile și care de regulă nu stârneau interes, le privim altfel astăzi, după șocul avariilor grave provocate de explozii submarine suspecte a fi fost provocate prin operațiuni de sabotaj de la gazoductul internațional Nord Stream 1. Acesta făcea legătura între imensele zăcăminte de gaze naturale ale Federației Ruse din Siberia și consumatorii din nord-vestul Europei și în prezent este complet scos din funcțiune, pe perioadă nedeterminată.
WIEE România SRL, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, se află pe lista celor peste 30 de companii energetice occidentale sancționate de către Federația Rusă ca măsură de retaliere împotriva sancțiunilor vestice care i-au fost aplicate pentru agresiunea sa militară asupra Ucrainei.
În 2021, România și-a asigurat din import cam 28% din consumul de gaze, importurile majorându-se cantitativ cu 68% față de 2020, iar prețul mediu al acestora – cu 70%, de la 61,8 lei/MWh la 105 lei/MWh.
Operatorul național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a solicitat Uniunii Europene redirecționarea prin conductele sale a importurilor de gaze rusești care sunt efectuate în prezent prin intermediul Nord Stream 1, gazoductul ce leagă Rusia de Germania traversând Marea Baltică, dar și eliminarea restricțiilor de export din România.
Director comercial al firmei este un fost șef român pe furnizare de gaze la Electrica Furnizare, Transenergo și Romelectro.
Armata Federației Ruse a atacat Ucraina în dimineața zilei în care sistemul energetic național al țării, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, s-a deconectat pentru 3 zile, până pe 27 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.
Întețirea conflictului din Ucraina ar putea aduce noi sancțiuni împotriva Rusiei. Regiunea Europei Centrale și de Est și-a redus dependența față de Rusia de la precedenta invazie în 2014, dar aprovizionarea cu gaze rămâne o problemă spinoasă pentru multe țări. Dintre toate, România stă cel mai bine, cu cele mai mici exporturi de produse către Rusia și cele mai reduse importuri de gaze.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la Realitatea TV că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Compania de stat Naftogaz din Ucraina ar putea să importe anul viitor până la 1 miliard de metri cubi de gaze naturale din România, potrivit directorului general al companiei Andrii Kobolev, citat de Interfax.